Mozaicul este arta de a crea imagini prin asamblarea unor piese mici din sticlă colorată, piatră, gresie sau alte materiale. Mozaicul poate fi considerat o tehnică de artă decorativă, o parte a designului de interior sau un simbol cultural și spiritual (de exemplu, în catedrale). Piese mici, de obicei de formă cubice, de diferite culori și materiale, cunoscute sub denumirea de tesserae (diminutiv tessellae), sunt folosite pentru a crea aceste opere de artă.
Istoric
Cele mai vechi modele de mozaicuri făcute din diferite materiale au fost găsite în templele din Abra, Mesopotamia, și datează din a doua jumătate a mileniului al treiliea înainte de Hristos. Aceste opere constau într-un amalgam de piese colorate, scoici și fildeșuri. Săpăturile desfășurate la Susa și Chogha Zanbil au evidențiat apariția primelor dale smălțuite, ce datează din jurul anilor 1500 înainte de Hristos. Totuși, modelele de mozaicuri nu au fost utilizate până în timpul Imperiului Sasanid și al romanilor.
Mozaicuri din secolul al patrulea înainte de Hristos au fost găsite în orașul-palat Aegae, din Macedonia, unde decorau podeaua vilelor elenistice. Altele au mai fost găsite în locuințele din Roma Antică din zona Angliei. Mozaicul Frumoasa din Durrës, descoperit în orașul Durrës din Albania în 1916, este un exemplu rar al expresionismului din Lumea Antică.
