Soldul unui cont reprezintă situația la un moment dat a elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul respectiv. Așadar soldul reprezintă existentul valoric la un moment dat al mijlocului, sursei sau procesului economic.
În contabilitate, un sold debitor reprezintă o „sumă mai mare în debitul unui cont decât creditul acestuia”, iar un sold creditor reprezintă o „sumă mai mare în creditul unui cont decât în debitul acestuia”.A solda semnifică „a calcula soldul unui cont”. A solda un cont semnifică închiderea acelui cont (subînțeles, a aduce în prealabil soldul contului la zero).
În economie, un sold corespunde diferenței dintre venituri și cheltuieli, într-o perioadă de timp.
Soldul apare în bilanțurile întreprinderilor, și mai prozaic pe extrasele de cont bancar ale fiecăruia dintre noi.
Etimologie
Cuvântul românesc sold este împrumutat din franceză solde. Acest cuvânt francez, solde, este împrumutat din italiană soldo, care, la rândul său, provine de la denumirea monedei romane Solidus.
Note
Bibliografie
Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978
Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
