O dună este o colină de nisip pe marginea mării, pe cursurile inferioare al unor râuri sau în pustiuri.
Ia naștere sub acțiunea vântului și sunt orientate transversal față de direcția acestuia, având un versant lin (îndreptat în direcția din care bate vântul) și un altul abrupt.
Există și dune longitudinale, cu versanți simetrici.
Înălțimea unei dune este de 10-20 de metri, dar uneori poate depăși 100 m.
Când cantitățile de nisip sunt mari, dunele se unesc, formând lanțuri întinse.
Dunele se deplasează în direcția vântului dominant, de obicei cu câțiva metri pe an.
Înaintarea acestora poate fi oprită prin fixarea cu ajutorul vegetației.
În România există dune pe terasele Dunării și în Delta Dunării, pe cursul inferior al unor râuri din Câmpia Dunării, Câmpia Tisei (Valea lui Mihai), în Banat (Teremia Mare), Moldova de sud și pe litoralul Mării Negre.
Legături externe
„dună” la DEX online
Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.
