O haciendă (pron. -si-en-, în spaniolă se folosește și termenul estancia) este o formă de organizare economică tipică pentru sistemul colonial spaniol, de obicei o fermă întinsă. Multe haciende erau plantații, mine sau chiar uzine. Câteva au combinat aceste funcții. Sistemul haciendelor s-a dezvoltat în principal în America Latină, dar a fost și imitat la Filipine.
Istorie
Haciendele erau latifundii mari, care au produs multe lurcuri dar aproape nimic nu a fost destinat vânzării. Acestea erau orientate spre suplinirea necesităților interne, care să asigure autonomia. Luxurile erau destinate unui grup restrâns de persoane din cercul patronului. De obicei, haciendele au fost proprietăți ale unei familii, care angaja mulți muncitori pentru a lucra la ferme, grajduri, ș.a.m.d.
Haciendele au originat în acordări de terenuri, în mare parte conchistadorilor.
