Anxietate
Anxietatea este o reacția somatică a corpului la gândul sau frica privind o amenințare viitoare. Aceasta este o reacție de apărare a organismului prin intermediul reacției de luptă sau fugă declanșată de sistemul nervos autonom sau vegetativ și mai exact de diviziunea sistemului nervos autonom numită sistem nervos simpatic. Sistemul nervos simpatic scoate organismul din starea sa de homeostază și îl pregătește pentru înfruntarea pericolului, declanșând o varietate de simptome: palpitații cardiace, salivare excesivă, transpirație, reacția galvanică a pielii, tulburări digestive etc. De asemnea, poate implica și o varietate de stări emoționale precum ipohondria, teama, nervozitatea și agitația. Anxietatea poate duce ulterior la o tulburare numită tulburare de panică paroxistică ce este caracterizată prin atacuri de panică frecvente și persistente. Totodată, tulburarea de panică poate duce la apariția simptomelor somatoforme care explică de ce persoanele cu anxietate resimt frecvent sau constant diferite simptome dureroase în corp, precum tulburări digestive, migrene, amețeli etc. care nu au o cauză organică. Este vorba de emoții subiective neplăcute de spaimă față de evenimente anticipate, precum simțământul morții iminente. Anxietatea nu este același lucru cu frica, care este un răspuns la o amenințare reală sau percepută, întrucât anxietatea implică așteptarea unei amenințări viitoare. Anxietatea este un simțământ de neliniște și îngrijorare, care este de obicei generalizată ca o suprareacție la o situație care văzută doar în mod subiectiv ca amenințătoare. Este adesea acompaniată de tensiune musculară, agitație, oboseală și probleme de concentrare. Dacă anxietatea este experimentată în mod regulat, individul ar putea suferi de o tulburare de anxietate.Oamenii care se confruntă cu anxietatea pot evita situațiile care le-au provocat anxietate în trecut.Anxietatea poate fi fie o „stare” pe termen scurt sau o „însușire” pe termen lung. În timp ce anxietatea ca însușire constă în a te îngrijora în legătură cu evenimentele viitoare, tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale care se caracterizează prin simțăminte de anxietate și frică. Tulburările de anxietate sunt parțial de ordin genetic, studiile făcute pe gemeni sugerând că există 30-40% influență genetică asupra indivizilor când e vorba de anxietate. Factorii de mediu sunt de asemenea importanți. Studiile făcute pe gemeni arată că mediul în care trăiește individul are o influență mare asupra anxietății, în timp ce influențele împărtășite de mediu (medii care îi afectează pe gemeni în același fel) operează în timpul copilăriei, dar scad pe parcursul adolescenței. ‘Medii’ specifice studiate care sunt asociate cu anxietatea sunt abuzul asupra copilului, o istorie familială de tulburări mintale și sărăcia. Anxietatea este de asemenea asociată cu utilizarea de droguri, inclusiv alcool, cofeină și benzodiazepine (care sunt adesea prescrise pentru tratarea anxietății).
Există diferite tipuri de anxietate. Anxietatea existențială poate avea loc când o persoană se confruntă cu angoasă, o criză existențială sau simțăminte nihiliste. Oamenii se pot confrunta de asemenea cu anxietate matematică, anxietate somatică, anxietate de performanță. Anxietatea socială și anxietatea legată de străini este cauzată atunci când oamenii sunt anxioși când sunt printre străini sau alți oameni în general.
Tulburările de anxietate au loc adesea alături de alte tulburări de sănătate mintală, precum tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, tulburările de alimentație sau anumite tulburări de personalitate. De asemenea, adesea au loc adesea alături de trăsături de personalitate precum nevroza. Aceste co-manifestări observate sunt cauzate în parte de influențe genetice și de mediu împărtășite între aceste trăsături și anxietate.
Hormonii stresului emiși într-o stare anxioasă au un impact asupra funcției intestinelor și pot manifesta simptome fizice care pot contribui la sau exacerba IBS. Anxietatea este adesea experimentată de cei care au tulburare obsesiv-compulsivă și este o prezență acută în tulburarea de panică.
Prima etapă în managementul unei persoane cu simptome anxioase implică evaluarea unei potențiale prezențe a unei cauze medicale care stă la bază, a cărei recunoaștere este esențială pentru a decide tratamentul corect. Simptomele de anxietate pot masca o boală organică sau se manifestă în asociere sau ca rezultat a unei tulburări medicale.
