Tulburare de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate borderline (BPD), cunoscută și ca tulburarea de personalitate instabilă emoțional (EUPD), este un tipar pe termen lung de comportament anormal caracterizat prin relații instabile cu alte persoane, simț instabil al sinelui și emoții instabile. Adesea are loc un comportament periculos și auto-vătămarea. Persoanele se pot de asemenea confrunta cu un simțământ de gol sau frică de abandon. Simptomele pot fi scoase la iveală de evenimente aparent normale. Comportamentul începe în mod tipic în maturitatea timpurie și are loc într-o varietate de situații. Abuzul de substanțe, depresia și tulburările de alimentație sunt în mod obișnuit asociate cu BPD. Până la 10% din persoanele afectate mor prin sinucidere.Cauzele BPD nu sunt clare, dar par să implice factori genetici, neurologici, de mediu și sociali. Are loc de cinci ori mai des la persoanele care au o rudă apropiată afectată. Evenimentele nefavorabile din viață de asemenea par să joace un rol. Mecanismul care stă la bază pare să implice rețeaua frontolimbică de neuroni. BPD este recunoscută de Manual de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM) ca tulburare de personalitate, alături de alte nouă astfel de tulburări. Diagnosticul se bazează pe simptome, iar examinări medicale pot fi făcute pentru a se exclude alte probleme. Condiția trebuie distinsă de problemele de identitate sau de abuzul de substanțe, printre alte posibilități.BPD este în mod tipic tratată cu terapie, cum este terapia cognitiv comportamentală (TCC). Alt tip, terapia comportamentală dialectică (TCD), poate reduce riscul de sinucidere. Terapia poate avea loc unu la unu sau în grup. Deși medicamentele nu vindecă BPD, pot fi utilizate pe a ajuta la ameliorarea simptomelor asociate. Unele persoane necesită îngrijire în spital.Aproximativ 1.6% din oameni au BPD într-un an dat. Femeile sunt diagnosticate de trei ori mai des decât bărbații. Pare să devină mai puțin obișnuită printre vârstnici. Până la jumătate din persoane își ameliorează simptomele într-o perioadă de zece ani. Persoanele afectate utilizează în mod tipic o cantitate mare de resurse de îngrijire a sănătății. Există o dezbatere în desfășurare cu privire la denumirea tulburării, în special a potrivirii cuvântului borderline. Tulburarea este adesea stigmatizată atât în media, cât și în domeniul psihiatric.
